ISTORIE ŞI PREZENT AGIRo


CASA MEMORIALĂ ION CREANGĂ- DONATĂ CĂTRE AGIRo
Viorel Dolha, Asociaţia Învăţătorilor din jud. Arad
In 1944 Sofia Grigoriu (nascuta Creanga) doneaza casa Asociatiei Invatatorilor din Romania. Casa este o constructie din barne de lemn, cu acoperis din sindrila, datand din 1830. A fost locuita pana in 1959 de descendentii familiei Creanga. Constructia a fost restaurata in 1937 prin grija lui Nicolae Iorga.
Casa parinteasca a lui Creangă este un tipic monument de arhitectura populara, construita din barne groase lutuite, are o prispa ingusta de lut si un acoperis larg de dranita.
Casa este naţionalizată atunci când asociaţiile învăţătoreşti sunt interzise. Muzeu devine printr-un decret din 1959, dar s-a deschis in 1960. Interiorul este compus din doua incaperi: tinda, in care era odinioara gura cuptorului, si o odaie mare, dar joasa, cu trei ferestruici pe latura de rasarit si de miazazi.
Interiorul mai cuprinde laita, de jur imprejurul camerei, acoperita cu laicere, culmea cu cateva straie, opaitul, furca si roata de tors, vartelnita, masa la care a invatat Ionica buchiile cartii.
Pe masa sunt un bust al lui Ion Creanga si ceaslovul amintit in memoriile sale.
In tinda casei este amenajata o expozitie cu operele marelui scriitor, ajuns in panteonul literaturii universale, cu documente de arhiva, scrisori, fotocopii ale manuscriselor si fotografii.
In expozitie sunt si 14 lucrari de grafica realizate de plasticianul Eugen Taru, folosite la ilustrarea editiei din 1959 a volumului "Amintiri din copilarie".

GÂNDURI
V.D Preşedintele AGIRo

                 „Bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi în iubiri de moşie, apropiaţi-vă de sufletele noastre, ridicaţi-le până unde poate vrednicia şi conştiinţa voastră trează. Aşa Vă vrem!” le spunea în cuvântul de întâmpinare participanţilor la congresul învăţătoresc din 5-7 august 1923 ţinut la Arad invăţătorul arădean N. Cristea în numele învăţătorilor arădeni. Cu aceeaşi emoţie ne aşteptăm să ne regăsim activând împreună, dragi colegi!
                Va fi un exerciţiu deloc minor de manifestare a solidarităţii de breaslă, de ardere a unor energii pozitive canalizate constructiv, de experienţe împărtăşite, de spargere de tipare, de pionierat, de creştere a conştiinţei de sine a corpului învăţătoresc. Iată ce se spunea în 1908 la o reuniune a învăţătorilor arădeni: „Chemaţi prin vocaţiune la misiune apostolică, trebue să facem chestie de conştiinţă împlinirea misiunei noastre sublime, căci numai conştiinţa de sine este aceea ce ridică individul la subiect de drept, la persoană înzestrată cu toate atributele iuridice şi morale. Problema chemării noastre este sublimă căci cuvântul ÎNVĂŢĂTOR însemnează o vocaţiune cerească”
                Ne străduim să realizăm lucruri excepţionale la nivelul breslei noastre şi nu numai. Suntem siguri că şi AGIRo –Republica Moldova va funcţiona ca o reţea, ca un întreg şi că veţi deveni un partener respectat şi căutat.
                Aşa au fost învăţătorii dintotdeauna. În mesajul Tronului către un congres AGIRo interbelic Regele spunea ,,Dacă soarta nu m-ar fi pus acolo unde sunt, aş fi fost învăţător”. Nicio altă breaslă din ţară nu se poate lăuda până în 1945 cu o mai mare organizare decât cea învăţătorească. Când preşedintele AGIRo intra în audienţă la ministru, deseori acesta întreba „Ce mai face armata învăţătorilor?” Aveau asociaţii locale în fiecare judeţ. În fiecare judeţ aveau cel puţin un imobil (casa invăţătorului) în care puteau oferi găzduire colegilor de aiurea care treceau pe la ei. Aveau internate pentru copiii de învăţători care veneau la oraş la studii. În fiecare judeţ aveau bancă proprie, librărie şi o publicaţie cu apariţie regulată. Aveau case de odihnă la munte şi la mare. Aceste asociaţii se ocupau de formarea continuă a membrilor lor, organizau congrese, conferinţe unde erau onoraţi să participe somităţile vieţii ştiinţifice şi culturale ale vremii. Însă ce altceva decât amintirea le-a rămas înaintaşilor noştri ? Noi.
                În perioada imediat următoare obiectivul meu este să introducem în programele şi manualele de limbă română şi istorie din România toţi autorii importanţi din R.Moldova şi toate evenimentele istorice majore care au avut loc în stânga Prutului şi în stânga Nistrului. Vreau să convingem apoi ca orice cetăţean român să poată urmări cel puţin un post de televiziune din R.Moldova.
                După mine, în România se cunosc prea puţine din realităţile din stânga Prutului, există prea multe prejudecăţi. Clamata integrare culturală (firească cu orice vecin dar-mi-te cu un stat de aceeaşi limbă) nu a prea reuşit, ba poate prăpastia dintre noi a crescut.
                Nu se poate realiza o firească integrare culturală fără o cunoaştere reciprocă. Până acum încercări firave de cunoaştere au fost într-un singur sens: emisie a televiziunii româneşti în Moldova, studenţi moldoveni în România, cărţi din România peste Prut, artişti români la Chişinău. Trebuie să se realizeze şi în celălalt sens. Ajutaţi-ne să convingem de necesitatea acestui curent.
                Sigur că în plan profesional vom avea prilejul să diseminăm exemplele de bună practică de pe cele două maluri ale Prutului. Eu ştiu câte avem de învăţat de la dumneavoastră având prilejul să descopăr profesionalismul şi seriozitatea care vă caracterizează.

ACTIVITATEA SECŢIILOR JUDEŢENE ALE ASOCIAŢEI GENERALE A ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA -1939

(„Şcoala şi Vieaţa”, revista Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, an.X, nr. 1, sept. 1939, director T. D. Iacobescu, pp. 155-255).

ALBA – Preşedinte: AL. DUVLEA
Istoric. Asociaţia învăţătorească din judeţul Alba a fost întemeiată în anul 1920. La Blaj al fost ales cel dintâi preşedinte al ei. Azi are 366 membri. La 28, 29 şi 30 august 1929, secţia Alba primeşte în cetatea istorică Alba-Iulia pe reprezentanţii învăţătorimii din ţară, sub preşedenţia d-lui D. V. Ţoni, care proclamă Unirea Asociaţiilor regionale în marea Asociaţiei Generală a Învăţătorilor din România.
Realizări. Una din preocupările de seamă ale Secţiei a fost crearea unei biblioteci, care să pună la dispoziţia publicului 351 cărţi, în deosebi didactice. A luat fiinţă în 1934. Apoi revista „Şcoala Albei”, care apare de la 1 ianuarie 1934, cu 600 numere tiraj, umple golul simţit în publicaţiile de breaslă.
În proiectul de construcţie se află Casa de editură a învăţătorilor Albeni.
Pentru ajutorarea membrilor corpului didactic, în ocazii grave, s-a înfiinţat Societatea de ajutor reciproc, care are azi 500 membri. S-au ţinut cursuri de vară.
ARAD – Preşedinte: CONSTANTIN STAMATOIU
Istoric. Asociaţia din oraşul şi judeţul Arad a luat fiinţă în anul 1919. În realitate, este continuarea vechii organizaţii învăţătoreşti din România „Reuniunea învăţătorilor confesionali” români ortodoxi, din  protopopiatele arădene, înfiinţată la 1 iulie 1872, sub preşedenţia marelui român Vincenţiu Babeş. La început, s-a ocupat numai de chestiuni profesionale, iar mai apoi a început lupta de apărare contra stăpânirii de atunci. Este cea mai veche asociaţie. În 1919 a avut 347 membri, iar azi are 786.
Realizări. Banca învăţătorească e înfiinţată din 1934, cu 70 membri. Are azi 447 membri. Cooperativa de librărie este deschisă din 1936.
Revista „Şcoala Vremii” este în al 10-lea an de apariţie, organ de ideologie de breaslă şi de luptă a membrilor ei.
Bibliotecare are 904 volume şi este la dispoziţia tuturor, indiferent dacă sunt sau nu învăţători.
Casa învăţătorilor este cumpărată în 1927 de la Banca Peşti Hazai din Cluj; în ea funcţionează căminul fiilor de învăţători, se acordă ajutoare în diferite cazuri.
S-a ţinut în 1931 zâun curs de vară la 14 zile la Arad, pentru perfecţionarea învăţătorilor.
ARGEŞ – Preşedinte: N. MAREŞ
Istoric. Asociaţia învăţătorilor argeşeni ia fiinţă în 1911, sub denumirea de „Societatea corpului didactic primar”, cu scop cultural şi de ajutor. Avea tendinţa de a se contopi cu a preoţilor şi a  profesorilor. Se ducea luptă aprigă pentru organizarea temeinică a Asociaţiei generale a învăţătorilor şi curentul cel nou de la „Vremea Nouă”, reprezentat prin I. Mihalache, D. V. Ţoni, Th. Iacobescu şi Apostol Culea, influenţează şi mişcarea de la Argeş. În 1915, apare revista „Datoria noastră”, prin care se reuşeşte să se strângă rândurile, într-un curent de solidaritate şi înfrăţire. În 1930, sub preşedenţia d-lui D. V. Ţoni, se face contopirea celor două asociaţii existente în judeţ, una cu numele de Asociaţie a corpului didactic şi una cu numele de Societate.
În 1912 are 200 membri, iar azi 708.
Realizări. Banca învăţătorească ia fiinţă sub denumirea de „Banca învăţătorească C. Dobrescu-Argeş”, în anul 1930. A avut la înfiinţare 570 membri, iar azi 473.
Asociaţia scoate publicaţia lunară „Buletinul Asociaţiei”, care promovează interesele ei, în anul 1930. încă din 1926 biblioteca a fost deschisă pentru învăţători şi public, având 300 volume.
A clădit căminul învăţătorilor cu 14 camere.
BACĂU – Preşedinte: N. GROZA
Istoric. Secţiunea judeţului Bacău a luat fiinţă în 1907, anul răscoalei. În 1914 are 465 membri , iar azi are 900.
Realizări. În iulie 1926 ia fiinţă Banca corpului didactic din Bacău, de la 65 membri. Are azi 605 membri.
Din fondurile băncii s-au dat diferitele ajutoare membrilor. S-a construit Casa Învăţătorilor.
Casa de ajutor are 465 membri şi fiinţează din 1937. pentru cunoaşterea ţării şi pentru strângerea legăturii sufleteşti cu dascălii colegi, s-a făcut excursie la Timiş-Cernăuţi-Putna-Hotin. De asemenea, s-au ţinut diferite conferinţe în capitala judeţului, de către diferiţi profesori, la care au participat toţi învăţătorii.
BAIA – Preşedinte: V. TOMEGEA
Istoric. Asociaţia din judeţul Baia, fostă pe vremuri Suceava, este întemeiată de învăţătorul erou Niculai Stoleru, în 1907, aprilie 28, cu 64 membri din cei 78 învăţători, câţi erau în tot judeţul. Azi are 600 membri.
Erau 217 abonaţi ai revistei „Şcoala şi Vieaţa”.
Realizări. Banca învăţătorilor este întemeiată în martie 1926, după stăruinţa învăţătorului I. Zotta. Banca are local propriu, cu 10 camere.
Casa învăţătorilor are 8 camere, în două clădiri.
Asociaţia are înfiinţat un fons de ajutorare, din care ajută familiile fără sprijin în urma morţii învăţătorilor, membri ai Asociaţiei.
Pentru cimentarea legăturilor dintre membri şi cultivarea recunoştinţei ce trebuie să avem faţă de înaintaşii noştri, Asociaţia sărbătoreşte în fiecare an la pensie, a celor bătrâni, precum şi intrarea celor tineri în rândurile învăţătorimii, cu deosebită solemnitate.
Revista învăţătorilor apare în 1913, cu 500 exemplare tiraj. E înfiinţată în 1935.
Societatea de ajutor reciproc are 600 învăţători.
BĂLŢI – Preşedinte: MIHAIL POPOVICI
Istoric. Asociaţia din judeţul Bălţi se confundă cu întâmplările din preajma Unirii. A luat fiinţă în urma adunării învăţătorilor din oraşul şi judeţul Bălţi, ţinută în ziua de 3, 4 şi 5 august 1928. Primul preşedinte a fost Ion Leahu, acum pensionar. A avut la început 136 membri, iar azi numărăr 859 membri. Grija primă a Asociaţiei a fost crearea unei biblioteci ambulante – din 600 volume – pentru a face cunoscute colegilor limba şi literatura românească.  A ajutat elementul românesc, dând burse copiilor meritorii.
Realizări. În 1928 se înfiinţează Banca învăţătorilor, la început cu 21 membri.
„Buletinul Asociaţiei Bălţi” apare în 1928, la început sub formă de gazetă, iar din 1929 în formă de revistă. Şi-a schimbat numele în „Revista Asociaţiei” şi apare în 1 000 exemplare. Se editează din 1934 o revistă locală pentru copii, revistă ce apare şi azi. A tipărit 2 monografii: a satului Năpădeni şi Sângereni.
Tipăreşte un volum de peste 400 pagini, conferinţe ţinute în cursurile de vară din 1934, în Bălţi. 2 250 de volume stau la dispoziţia celor care voiesc să ia cunoştinţă de diferite lucruri, biblioteca fiind înfiinţată din 1933.
A fost cumpărată Casa învăţătorilor. În curs de construcţie se află Casa de odihnă la Câmpulungul Bucovinei, pentru a veni în ajutor membrilor familiei corpului didactic, s-a înfiinţat o Casă de ajutor reciproc, în 1927, care numără azi 670 membri. S-au organizat diferite conferinţe şi în 1934 au venit să vorbească cei mai iluştri conferenţiari de specialitate.
BIHOR – Preşedinte: I. MANGRA
Istoric. Până în anul 1892 Asociaţia învăţătorilor a funcţionat pe baza unui regulament elaborat de Consistorul Diecezan din Arad. N-a putu ţine pasul cu asociaţiile surori din Arad şi Timişoara, din lipsă de oameni. Toată activitatea Asociaţiei se rezuma în ţinerea de conferinţe, toamna şi primăvara, sub preşedenţia protopopului inspector şcolar. În vara anului 1895, se întrunesc învăţătorii din judeţ şi redactează statutele. La Oradea se înfiinţează „Asociaţia culturală a judeţului Bihor”, unde sunt chemaţi şi învăţătorii din şcolile confesionale ortodoxe-române. Până la 1900, încetează orice activitate a Asociaţiei învăţătorilor bihoreni. De abia în 1904, după multe piedici şi lupte dârze, Asociaţia are statutele aprobate şi porneşte cu elan la luptă, având ca preşedinte de onoare pe dr. Nicolae Zigre. Asociaţia a luptat pentru ridicarea morală şi culturală a învăţătorului, precum şi la trezirea şi menţinerea conştiinţei naţionale. În anul 1919 s-a ţinut la Sibiu Congresul tuturor învăţătorilor din Ardeal, Banat şi Crişana, sub preşedenţia marelui luptător Iuliu Vuia, când se contopesc asociaţiile vechi ale învăţătorilor confesionali ortodocşi români.
Realizări. După multă strădanie, se intră în posesia vechii averi a asociaţiei, care avea un teren în parcul Bungitay. Primăria donează un teren în mijlocul oraşului şi începe construcţia clădirii Casei învăţătorilor. Banca învăţătorilor a fost întemeiată în 1934.
Tot în anul 1934 s-a mai înfiinţat şi secţia de ajutor pentru înmormântare, care, împreună cu celelalte realizări, întăresc zi de zi şi servesc interesele învăţătorimii din judeţ.
BOTOŞANI – Preşedinte: MIHAI VASILIU
Istoric. După congresele din 1898, ca un ecou, învăţătorii judeţului Botoşani, aleg în 1907, un comitet de trei, înjghebându-şi astfel Asociaţia judfeţeană, care număra atunci un număr restrâns de membri, azi are 725.
A încasat cotizaţii de la membrii ei, pentru Casa învăţătorilor.
Apare  revista „Şcoala şi Vieaţa”.
Realizări. Asociaţia judeţeană a înfiinţat Banca învăţătorească „Solidaritatea” în anul 1928, iar în 1931 o transformă în „Banca populară cooperativă şi de credit” şi are azi 665 membri.
Cooperativa de librărie „Izbânda”, în fiinţată în iunie 1935, cu 135 membri şi azi are 529 membri.
Casa învăţătorească este cumpărată de Banca „Solidartitatea”. Are o Casă de odihnă.
„Revista şcolii”, înfiinţată din anul 1924, cu un tiraj de 700 exemplare, este o revistă de luptă pe tărâm didactic pentru revendicările corpului didactic, ci şi a publicului dornic de lumină de carte.
În cazuri de deces, se acordă membrilor ei, prin Casa de ajutor, diferite sume pentru familiile rămase fără sprijin. Casa de ajutor reciproc are 714 membri.
În anii 1934 şi 1937 s-au ţinut cursuri pentru învăţători, de câte 10 zile, cursuri la care au luat parte cu mult drag şi interes membrii ei.
Vara se ţin colonii şcolare la Budachi, unde copiii debili găsesc o întreţinere bună şi astfel se pot intrema.
BRAŞOV – Preşedinte: R. POPA
Istoric. Asociaţia învăţătorilor din judeţul Braşov a luat fiinţă în anul 1919, cu un număr de 150 membri, iar azi are 380, fiind înscrişi ca membri şi cotizând, absolut toţi învăţătorii din judeţ.
Realizări. Asociaţia învăţătorilor braşoveni caută să împlinească golurile care simţeau şi înfiinţează astfel „Banca învăţătorilor”, la 30 octombrie 1932, cu 69 membri. Azi are 264 membri.
Asociaţia a mai înfiinţat Cooperativă de librărie în august 1937, cu 53 membri.
Organul de publicistică a învăţătorilor din Braşov a fost revista „Şcoala şi Familia”, care apare din 1930 timp de  2 ani. Pentru membrii Asociaţiei, se află la Crasna Casa de odihnă, local donat de Ministerul de Domenii.
A avur unul dintre cele mai bune coruri, care a contribuit la reuşita multor serbări date de Asociaţie.
BRĂILA – Preşedinte: DOBRE STANCIU
Istoric. Înfiinţată în 1920, cu 29 membri, în 1937 secţia are 531. Aici fiinţează Casa învăţătorilor, revista „Şcoala şi Vieaţa”.
Realizări. „Banca învăţătorilor brăileni” este înfiinţată în anul 1928, cu 36 membri; în 1937 avea 528.
Revista „Foia învăţătorilor”, înfiinţată în 1928.
Biblioteca, deschisă în 1932, cu 462 volume.
Casa învăţătorilor, Casa de odihnă, Casa de ajutor reciproc: sunt membri toţi colegii din Asociaţia judeţeană, excursii.
BUCUREŞTI – Preşedinte: GR. ANGELESCU
Istoric. Secţiunea învăţătorilor din municipiul Bucureşti  îşi are o organizaţie deosebită de a judeţului Ilfov, dat fiind numărul mare de învăţători pe care îi numără capitala ţării.
Secţiunea a fost întemeiată în anul 1928, având preşedinte pe dl. Radu Liescu, căruia i-a urmat la conducere dl. Gr. Angelescu, conducătorul de azi. De la 1932-1938, învăţătorimea capitalei a avut cinstea să aibe preşedinte al secţiunii pe însuşi preşedintele Asociaţiei Generale, dl. D. V. Ţoni.
Numărul membrilor la înfiinţare a fost de 17, iar astăzi sunt înscrişi 1 001 învăţători.
Realizări. Casa învăţătorilor, revista „Şcoala şi Vieaţa”.
BUZĂU – Preşedinte: C. CAZAN
Istoric. Secţia are un trecut bogat şi e o veche asociaţie judeţeană, fiind întemeiată în 1894. Azi are 807 membri. În 1892, forţele didactice buzoiene erau adunate sub denumirea de centrul conferenţiar din plaiul Buzău.
Realizări. Banca învăţătorilor este înfiinţată din 1924, cu 32 membri. Azi are 828 membri.
Cooperativa de librării „Luceafărul” a luat fiinţă în 1936, cu 334 membri, ia azi are 554.
Revista „Vlăstarul” apare din anul 1920.
Biblioteca e înfiinţată din 1926 şi e contopită cu a băncii. Dispune azi de 1 300 volume. Mai înfiinţează în 1931, din îndemnul d-lui Ap. Culea, o bibliotecă pentru copii, având şi mobilier special.
Casa învăţătorilor e cumpărată.
Casa de odihnă se află la munte. Mai are un loc la mare.
Societatea de ajutor reciproc funcţionează pe lângă bancă.
S-au făcut excursii şi s-au dat diferite serbări, cu un rezultat material şi moral destul de pronunţat.
CAHUL – Preşedinte: I. HAGI-LAZĂR
Istoric. Asociaţia corpului didactic din judeţul Cahul a luat fiinţă la 24 iulie 1918, cu un număr de 86 membri, purtând numele de „Prutul”. Actualmente numără 504 membri.
Realizări. Banca populară „Corpul Didactic” a luat fiinţă la 25 februarie 1933, cu 25 membri. La 26 iunie 1933 s-a înfiinţat pe lângă Asociaţie Casa de ajutor mutual, cu obligaţia de a ajuta pe învăţători în caz de deces. Cooperativa a fost înfiinţată la 29 iunie 1934, având 49 membri.
Ramura principală este librăria cu o agenţie în Leova, din 1935. Pentru membrii săi, Asociaţia a înfiinţat în 1933 o bibliotecă cu două secţii: una în Cahul şi alta în Leova. S-a contribuit la ridicarea monumentului lui Ion Vodă cel Cumplit.
În anii 1922-1924 a apărut prima revistă a Asociaţiei, cu numele de „Prutul”. În anii 1927-1928 aceeaşi revistă, sub numele de „Luceafărul”. Din anul 1933, până în prezent, apare revista „Năzuinţa”.
CALIACRA – Preşedinte: EUGEN RĂDUCU
Istoric. Secţiunea s-a întemeiat la 18 decembrie 1919, cu 26 membri şi are azi 879.
Realizări. Banca „Progresul învăţătoresc” este întemeiată cu 50 membri, are azi 254 membri. Banca corpului didactic, înfiinţată în 1929 cu 176 membri, numărul de azi 180 membri.
Cooperativa de librărie e o secţie a băncii „Progresul”; membrii băncii sunt şi membrii cooperativei. Revista „Semănătorul” apare în 1929. Biblioteca este deschisă din anul 1934, cu 1 732 volume. Pentru Casa învăţătorilor are un fond alocat de Asociaţie. Societatea de „Ajutor reciproc” este o secţie a Asociaţiei judeţene.
CARAŞ – Preşedinte: TRANDAFIR LUGOJENE
Istoric. Asiciaţia judeţeană Caraş e întemeiată din 1919, iunie, având ca preşedinte pe Ilarie Comşa. Are azi 342 membri.
Realizări. Banca Asociaţiei de Caraş  este întemeiată din 1927, cu 132 membri. Azi are 428 membri. Excursii s-au făcut la Belgrad în 1938, Uzinele Reşiţa şi muntele Semenic.
CETATEA-ALBĂ – Preşedinte: AL. VASILESCU
Istoric. Asociaţia este întemeiată în anul 1920, septembrie 1, cu 300 membri; iar azi are 904.
Realizări. Banca învăţătorească, întemeiată din 1930, cu 54 membri. Azi are 546 membri. Banca are local propriu.
Cooperativa de librărie funcţionează pe lângă bancă.
Revista „Cultura poporului” apare din 1931. este una dintre cele mai bune şi serioase reviste învăţătoreşti din ţară. Tirajul este de 1 200 exeplare. Biblioteca, cu un număr de 4 886 volume, este la dispoziţia publicului de la 18 octombrie 1938. Asociaţia judeţeană a dat ajutoare în anii 1933, 1934, 1935 şi 1936. Asociaţia Cetatea-Albă are în grija sa gospodărirea Sanatoriului Asociaţiei Generale de la Budachi.
Până la alegerea d-sale ca preşedinte al Asociaţiei generale a învăţătorilor, secţiunea Cetatea-Albă a fost prezidată de către dl. Teodor Iacobescu, cunoscând în acest răstimp o perioadă de înflorire şi viguroasă afirmare a spiritualităţii învăţătoreşti.
A încurajat acţiunile constructive ale tineretului învăţătoresc din judeţ, sprijinind tipărirea unor serii de lucrări şi publicaţiuni de valoare.
CERNĂUŢI – Preşedinte: GH. UCRAINEŢ
Istoric. Înfiinţată în 1912, cu denumirea „Clubul învăţătorilor români din Cernăuţi” secţia a avut 42 membri, iar astăzi numără 272 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor „Moldova de sus”, înfiinţată în 1925 cu 80 membri, are astăzi 930 membri. Cooperativa de consum înfiinţată în 1937, are astăzi 360 membri. Biblioteca înfiinţată odată cu Asociaţia, posedă 570 volume.
CERNĂUŢI (judeţ) – Preşedinte: MIHAI CERCHEZ
Istoric. Asocaia învăţătorilor din judeţul Cernăuţi a fost întemeiată în ziua de 26 octombrie 1912. Guvernul ţării Bucovinei aprobă statutele şi înfiinţarea Asociaţiei. A avut la înfiinţare 70 membri, iar azi numără 518.
Realizări. Conform statutelor, scopul Asociaţiei a fost înaintarea culturală a corpului didactic din judeţul Cernăuţi, promovarea poziţiei materiale, precum şi emaniparea şcolii. În 1913 Asociaţia organizează adunări ambulante în judeţul Cernăuţi, cu program cultural naţional românesc. În zilele de 6, 7 şi 8 septembrie 1925, Asociaţiile judeţene încadrate în  Asociaţia Regională din Moldova de sus, intră în Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România. Din 1923 apare foaia regională „Voinţa Şcoalei”. Biblioteca a fost înfiinţată în 1934, cu 702 volume. Asociaţia are înfiinţată şi Casa de ajutor reciproc, însumând pe toţi membrii Asociaţiei.
CIUC – Preşedinte: N. DIACONESCU
Istoric. Înfiinţată în anul 1925, Asociaţia luptă pentru netezirea asperităţilor ivite de deosebirile de naţionalitate şi confesiune. A avut la început 300 membri, iar astăzi numără 412.
Realizări. Având în vedere absoluta necesitate, Asociaţia a fondat în 1933 Banca învăţătorilor din Ciuc, cu 220 membri, iar astăzi are 340 membri. Pentru propaganda culturală, Asociaţia înfiinţează un cor, o echipă de teatru şi dansuri naţionale, reuşind ca în februarie 1933 să organizeze prima serbare românească în acest judeţ. Sub auspiciile „Astrei”, Asociaţia a militat pe tărâmul cultural. A înfiinţat Bibliotecă a vând 870 volume, care a fost pusă la dispoziţia celor iubitori de carte. Casa învăţătorilor, Casa de odihnă la Harghita-Băi. Publicaţia trimestrială „Şcoala noastră” dă putinţa să se afirme mai mult cuvântul românesc. Apare din 1932. Pentru reîntregirea şi reîmprospătarea cunoştinţelor membrilor corpului didactic, s-au ţinut în 1934, la Gheorghieni, un curs de vară de 30 de zile, unde s-au predat cunoştinţe de specialitate.
CLUJ – Preşedinte: TRAIAN ŞUTEU
Istoric. Secţiunea judeţului Cluj este întemeiată din 1970, cu 120 membri. Are azi 661 membri.
Realizări. Banca „Solidaritatea”, înfiinţată în 1932 cu 272 membri, are azi 380 membri.
Revista „Freamătul Şcoalei” este editată de Asociaţie, din anul 1935. La dispoziţia publicului stă deschisă biblioteca, având 400 volume de specialitate şi literatură, care este înfiinţată din 1930. Membrilor corpului didactic, care fac parte din cei 620 înscrişi la Casa de ajutor reciproc, li se acordă diferit ajutoare, în ocazii diferite. S-au ţinut concursuri de coruri şcolare.
CONSTANŢA – Preşedinte: GH. POPESCU
Istoric. A fost înfiinţată în anul 1904, când puţine asociaţii judeţene erau constituite. Are astăzi 729 membri.
Realizări. Banca „Învăţătorul dobrogean”, înfiinţată în octombrie 1928, cu 38 membri, are azi 452 membri. Banca „Învăţătorul constănţean”, este înfiinţată în aprilie 1935 cu 32 membri. Are astăzi 281 membri.
Revista „Convorbiri didactice” apare de la 1 ianuarie 1927 cu un tiraj de 700 exemplare. Biblioteca a fost deschisă în octombrie 1932, cu 640 volume. Casa învăţătorilor e amenajată la Şcoala primară nr. 5 băieţi, de către Primăria municipiului Constanţa şi e întreţinută de Comună. Are 15 camere mari. Casa de odihnă se află la Predeal.
Casa de ajutor reciproc funcţionează pe lângă cele două bănci, ajutându-şi membrii cu diferite sume şi-n diferite cazuri. Secţiunea judeţului Constanţa, sub raportul realizărilor, stă în fruntea secţiilor judeţene, atât pe tărâmul cooperatist, social, cât şi cultural.
COVURLUI – Preşedinte: IORDACHE STOICA
Istoric. Asociaţia judeţului Covurlui a fost întemeiată în 1902. Are în prezent 445 membri.
Realizări. Această secţiune a înfăptuit tot ce i-a stat în putinţă. Banca corpului didactic, care la înfiinţare, în anul 1927, avea 26 membri, numără azi 490 membri. Revista „Căminul Şcoalei” a fost înfiinţată în 1930. Biblioteca, cu 360 volume, a fost înfiinţată în acelaşi an cu revista şi a ajutat mult pe membrii ei, având cărţi de specialitate. În construcţie se află Casa învăţătorilor. Are teren pentru Casa de odihnă la Budachi. Casa de ajutor reciproc funcţionează în corpul Băncii. Cursuri de vară s-au ţinut doi ani consecutivi şi s-au discutat diferite probleme pedagogice.
S-au făcut excursii şi s-au dat serbări, cu rezultate mai ales morale, destul de frumoase.  
DÂMBOVIŢA – Preşedinte: SIMEON POPESCU
Istoric. A fost întemeiată la 22 aprilie 1913, având ca membri pe toţi învăţătorii din judeţ.
Realizări. În anul 1930 ia fiinţă Banca învăţătorilor, cu 100 membri, azi are 500 membri. Cooperativa „Armonia”  de librărie este înfiinţată tot în 1930, cu 151 membri, iar azi are 340 membri. Cooperativa şi Banca sunt instituţii izvorâte din spiritul de solidaritate al învăţătorilor. Revista „Graiul Dâmboviţei” apare în 1923, abonaţi fiind toţi membrii secţiei.
Biblioteca, cu un număr de 600 volume, este deschisă din 1938. Casa învăţătorilor este în construcţie. Are 24 camere. Mai are un teren la Sinaia, pe care vrea să clădească o Casă de sănătate pentru învăţători. Societatea de ajutor reciproc, cu 750 membri, ajută pe membrii societăţii în diferite ocazii.
DOLJ – Preşedinte: DUMITRU RADU
Istoric. Secţiune veche, întemeiată în anul 1912.
Numărul membrilor, în 1937, era de 970.
Realizări. Banca „Învăţătorul” este înfiinţată în anul 1930, cu 101 membri. Azi are 578.  Revista „Gazeta Şcoalei”, înfiinţată în 1919. Biblioteca deschisă în 1929, cu 300 volume. Casă de odihnă la Carmen Silva.
DOROHOI – Preşedinte: GH. MANOLIU
Istoric. Asociaţia învăţătorilor din Dorohei a luat fiinţă la 6 august 1912, cu 72 membri. Astăzi numărul lor este de 587.
Realizări. Banca învăţătorilor dorohoeni, înfiinţată la 22 iunie 1930, a umplut un gol de mult simţit de învăţători, având 100 membri la înfiinţare. Azi are 554 membri. Cooperativa de librărie are 224 membri. Sub auspiciile Asociaţiei apare revista „Cuvântul Nostru”, din anul 1928. Are bibliotecă cu 860 volume. Casa învăţătorilor este terminată din 1928. Societatea de ajutor reciproc, cu 500 membri.
DUROSTOR – Preşedinte: CARP SANDU
Istoric. Asociaţia învăţătorilor din judeţul Durostor a fost întemeiată în 1914, cu un număr de 42 învăţători tineri, veniţi în Cadrilater cu sufletul plin de idealism, ca să contribuie la afirmarea statului român, ca factor de cultură şi civilizaţie latină. Astăzi, această Asociaţie are un număr de 711 membri.
Realizări. Ca activitate social-economică, funcţionează în acest judeţ două bănci populare învăţătoreşti. „Banca învăţătorilor”, înfiinţată în 1929 avea 132 membri, iar astăzi numără 856 membri. „Banca învăţătorul durostoian”, înfiinţată în 1931 cu 61 membri, are astăzi 347 membri. Cooperativa de librărie, înfiinţată în 1937 cu 100 membri, are azi 115 membri.
Asociaţia Durostor a scos gazeta „Plugul” şi „Tribuna Durostorului”, fiind transformată în revistă în anul 1931.
FĂGĂRAŞ – Preşedinte: CORNELIU POP
Istoric. A fost întemeiată la 9 iunie 1919 şi astăzi are 243 membri.
Realizări. Banca populară din Făgăraş a luat fiinţă în anul 1933, cu 80 membri. Azi are 199 membri. Pentru Casa învăţătorilor are patru locuri de casă. „Revista Învăţământului primar”, cu un tiraj de 400 exemplare, apare în anul 1932. Biblioteca a fost înfiinţată în anul 1919 şi are 400 volume. Societatea de ajutor reciproc are 70 membri.
FĂLCIU – Preşedinte: GH. TEODORU
Istoric. Una din vechile Asociaţii învăţătoreşti, înfiinţată în 1909, luna noiembrie, cu 53 membri, are în prezent 375 membri.
Realizări. Banca „Unirea” cu 56 membri, este înfiinţată în 1930. Revista „Buletinul Asociaţiei” apare în 1933. Casa de ajutor reciproc are 458 membri.  Căminul învăţătorilor din judeţul Fălciu.
GORJ –  Preşedinte: ?
Istoric. Secţiunea judeţeană Gorj a fost înfiinţată la 30 ianuarie 1921, cu un număr de 300 membri, azi numără 615.
Realizări. Banca „Învăţătorul gorjean”, este întemeiată în 1938 cu 440 membri. Cooperativa „Librărie şi Consum” este înfiinţată în 1937, cu 160 membri. Revista „Învăţătorul gorjean” apare din anul 1929. Biblioteca, întemeiată în 1931, are 222 volume. Casa învăţătorilor. Sociatatea de ajutor reciproc, cu 615 membri.
HOTIN – Preşedinte: SERGIU BOLBOCEANU
Istoric. Secţia a fost întemeiată la 20 iulie 1918, având 176 membri, azi are 718.
Realizări. „Banca învăţătorilor”, înfiinţată în anul 1930. A avut 52 membri, azi are 600 membri. Cooperativa de consum are 115 membri. Secţia a înfiinţat o bibliotecă cu peste 300 volume, în anul 1936, care stă la dispoziţia oricărui cititor. Casa învăţătorilor. La Sergheevca, judeţul Cetatea Albă, Secţia are un teren unde se va construi Casa de odihnă. Sociatatea de ajutor reciproc numără 532 membri.
HUNEDOARA – Preşedinte: SABIN JULA
Istoric. Secţia a fost înfiinţată la 2 august 1929, în Orăştie, cu 64 membri. Azi are peste 700 membri.
Realizări. Revista „Plaiuri hunedorene” apare lunar, în 750 exemplare. La începutul anului 1936 a luat fiinţă Banca învăţătorilor hunedoreni, cu peste 200 membri. În anul 1934, un număr de 500 de învăţători înfiinţează Societatea de ajutorare în caz de decese. Pentru pregătirea dascălilor la diferite examene şi pentru completarea culturii, Secţia are înfiinţată o bibliotecă de peste 500 volume. Pentru construirea unei Case de sănătate, Societatea a cumpărat un teren la băile Geoagiu.
IALOMIŢA – Preşedinte: N. D. POPESCU
Istoric. Secţia a luat fiinţă în anul 1916, cu 229 membri. Azi are 727 membri, adică toţi învăţătorii din judeţ.
Realizări. Banca „Învăţătorul ialomiţean” este înfiinţată la 30 iulie 1930, cu 58 membri. Azi are 574 membri.
Revista „Şcoala Ialomiţei” apare în 1927. Casa învăţătorilor e în aceeaşi clădire cu Banca. Societatea de ajutor reciproc pentru cazuri de deces se întreţine din contribuţia membrilor înscrişi. Secţia dispune de o bibliotecă cu 600 volume.
IAŞI – Preşedinte: GH. POLCOVNICU
Istoric. Această secţiune a luat fiinţă la 25 martie 1916, având atunci un număr de 178 membri. Astăzi, numără 833 membri, adică absoluţi toţi membrii corpului didactic din judeţul şi oraşul Iaşi.
Realizări. Banca populară „Cuza Vodă”, care s-a înfiinţat în septembrie 1926, în 1930 se schimbă în Bancă populară, cu peste 600 membri. La 31 iulie 1936 a luat fiinţă şi Secţia de ajutor mutual.
Banca „Economia” a corpului didactic din Municipiul iaşi, înfiinţată la 29 martie 1926, a avut 31 membri, astăzi are 430 membri. Această Bancă a luat fiinţă din iniţiativa inimoşilor dascăli I. Dumitraş şi C. Constantinescu, azi inspector general.
Cooperativa de librărie, înfiinţată în anul 1937, are 180 membri, satisface interesele învăţătorimii, fiind o instituţie mult râvnită de celelalte similare ale oraşului Iaşi.
Revista învăţătorească „Vremea Şcoalei”, înfiinţată în 1923, este cea mai bună publicaţie învăţătorească judeţeană. Cele mai înalte personalităţi de cultură ale Iaşului colaborează la această revistă, pe lângă învăţătorii care colaborează lunar. În 1938 s-a înfiinţat o bibliotecă a acestei secţiuni, având peste 500 volume, care în 1934 era contopită cu biblioteca Inspectoratului şcolar judeţean. Cu ocazia Congresului general de la Iaşi, corul învăţătorilor, sub conducerea d-lui prof. C. Baciu, a executat bucăţi populare în mod ireproşabil. Secţia a organizat mai multe excursii. În 1933, peste 30 de învăţători, cu ocazia Congresului general de la Cluj, au făcut cu autobuzul o frumoasă excursie pe ruta: Iaşi – Strunga – Gura-Humorului – Câmpul Lung – Vatra-Dornei – Cluj – Turda – Târgu Mureş – Cheile Bicazului – Piatra Neamţ – Roman – Iaşi. În mai 1935, un număr de 40 învăţători au vizitat capitala ţării. În 1935, la Congresul de la Timişoara, 30 de învăţători au trecut prin Cernăuţi – Polonia – Cehoslovacia – Sighet – Oradea – Timişoara – Ada-Kaleh – Craiova – Piatra Olt – Sibiu – Braşov – Târgu Ocna – Tecuci – Iaşi.
Această secţiune nu are un local. În 1938 s-a ţinut un curs de 10 zile în Aula mare a Universităţii Mihăilene din Iaşi, sub direcţia d-lui prof. universitar Ştefan Bărsănescu, pedagogul şi animatorul de întotdeauna al învăţătorimii, la care au conferenţiat profesori  universitari şi secundari. La aceste cursuri academice au luat parte peste 600 învăţători din judeţul Iaşi şi judeţele învecinate. Dl. Ministru D. V. Ţoni a fost de faţă la închiderea cursurilor. Secţia judeţeană a adunat şi publicat într-un frumos volum, de 400 pagini, lecţiunile ţinute, intitulându-l „Învăţătorul român contemporan şi destinul neamului nostru”.
Activitaea Secţiei Iaşi este  lăudabilă şi merită să fie dată de exemplu.
ILFOV – Preşedinte: GH. DUMITRU
Istoric. Întemeiată la 3 ianuarie 1916, cu 140 membri, secţia are astăzi 906 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor ilfoveni e înfiinţată la 30 decembrie 1930 cu 41 membri. Astăzi numără 314 mambri.
Revista „Şcoala de la Ilfov” apare din anul 1930.
Casa învăţătorilor este donată de Societatea „Şcoala Română”. În anul 1932 s-a ţinut la Buftea un curs de vară de 15 zile. Excursia cu itinerarul  Bucureşti – Braşov – Sibiu – Valea Oltului, a fost făcută în 1936.
ISMAIL – Preşedinte: L. LOSEŢCHI
Istorie. Secţia este înfiinţată de la 14 septembrie 1919, cu 150 membri. Are azi 592 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor e înfiinţată în 1930, cu 170 membri. Are în prezent 220 membri.
Cooperativa de librărie are  170 membri şi e înfiinţată din 1935. Biblioteca stă la dispoziţia publicului, dispunând de peste 300 volume. Este întemeiată în 1936. Localul pentru Casa învăţătorilor este încă neterminată. Funcţionează şi Casa de ajutor reciproc, dând sprijin colegilor în caz de deces.
LĂPUŞNA – Preşedinte: IOACHIM ARHIP
Istoric. Învăţătorii din judeţul Lăpuşna, după actul Unirii Basarabiei cu Patria mamă, pentru prima dată, s-au organizat în Asociaţie profesională la 21 iulie 1918, sub denumirea de Societatea învăţătorilor moldoveni. Până la această dată nu exista niciun fel de organizaţie învăţătorească – acest lucru fiind interzis de vechea stăpânire rusă.
În luna decembrie 1919, ia fiinţă Asociaţia învăţătorilor din municipiul Chişinău (procesul verbal al adunării generale nu mai există), iar la 7 decembrie 1919 se ţine prima şedinţă a Comitetului Asociaţiei, denumit „Comitetul administrativ provizoriu”. La 14 septembrie 1934 s-a realizat fuziunea Asociaţiei judeţene cu cea a municipiului. Prin acest act forţa noastră profesională s-a întărit mult şi astfel a fost cu putinţă, în scurt timp după fuziune să sărbătorim marile realizări: Casa Învăţătorului, Librăria corpului didactic, Muzeul, Biblioteca etc. Numărul membrilor Asociaţiei este de 868.
Realizări. Revista „Şcoala şi Vieaţa”, o Bancă, revista „Şcoala Basarabeană”, Casa Învăţătorilor şi o Casă de odihnă în staţiunea maritimă Sergheevca, din judeţul Cetatea-Albă.
MARAMUREŞ – Preşedinte: EUGEN DUCA
Istoric. Secţia Maramureş a fost înfiinţată la 31 octombrie 1919, cu 66 membri. Azi are 504 membri. Această Secţie făcea parte din „Asociaţia învăţătorilor români din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş”.
Realizări. Banca învăţătorilor din Maramureş este înfiinţată în 1935, cu 76 membri. Societatea de ajutor mutual însumează 128 membri. Asociaţia a avut un organ de publicitate, dar în urma crizei, neputându-se susţine din abonamente, şi-a încheiat apariţia.
MEHEDINŢI – Preşedinte: VIRGIL PRESURĂ
Istoric. Este una dintre secţiunile vechi ale Asociaţiei, fiind înfiinţată la 4 ianuarie 1916.
Numărul membrilor: în 1937 – 868, iar în 1939 – 833.
Realizări. Banca „Învăţătorului mehedinţean”, întemeiată în 1931, cu 562 membri. Azi are 996 membri.
Cooperativa librărie înfiinţată în 1935, cu 136 membri. Revista „Asociaţiei învăţătorilor mehedinţeni” este înfiinţată în 1927. Casa învăţătorilor a fost cumpărată.
MUREŞ – Preşedinte: IOAN BUTNARIU
Istoric. Secţia judeţului Murel a fost ăntemeiată în anul 1919, luna mai având 43 membri, iar azi numără 572 membri.
Realizări. Revista Secţiei „Progres şi cultură” a fost înfiinţată la 1 septembrie 1933  şi se scriu articole pedagogice şi literare. În anul 1934 ia fiinţă Banca „Corpului Didactic”, care avea 75  membri, azi având 220 membri. Cooperativa de librărie „Progresul” are 190 membri şi deserveşte nevoile judeţului.
Biblioteca, având peste 150 volume este cercetată de cei care doresc să se pregătească de examene, deoarece este exclusiv pedagogică. Societatea de ajutor reciproc are 350 membri. La Sovata băi, Secţia are cumpărată o Casă de odihnă.
MUSCEL – Preşedinte: MOISE MARINESCU
Istoric. Este una dintre puţinele Asociaţii vechi, care a luat fiinţă către sfârşitul anului 1910, sub denumirea de Societatea coprului didactic primar „Muscelul”, având ca preşedinte pe d-l   I. Mihalache, învăţător atunci la Topoloveni. La înfiinţare, au fost 84 membri, iar azi numără 508 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor „Lumina” este înfiinţată la 1929, cu 158 membri. Azi are 497 membri.
Revista „Muscelul nostru” înfiinţată în 1929, are un tiraj de 600 exemplare lunar. Casa învăţătorilor este donată de Minister şi are 24 camere. Casa de odihnă se află în staţiunea balneară Carmen Silva. Cursuri de vară s-au ţinut în anul 1936.
Excursii şi serbări. Secţia judeţeană a făcut două excursii, la care au luat parte 247 învăţători, cu itinerarul: Goleşti – Turnu-Severin – Baziaş – Timişoara şi Băile Herculane. Apoi: Goleşti – Galaţi – Tulcea – sulina – Constanţa – Eforie – Carmen Silva – Mamaia.
Serbările care s-au dat cu concursul celor 490 învăţători din judeţ, în mai multe centre, au arătat populaţiei judeţului  câtă putere de muncă şi unire are învăţătorimea.
NĂSĂUD – Preşedinte: AUREL GROZEA
Istoric. Asociaţia judeţului Năsăud a fost întemeiată din anul 1876, sub numele de „Mariana”, după numele vrednicului director şi vicar Ion Marian.
În anul 1901 are înscrişi 228 membri, în 1926 are 234, iar în 1939 sunt 300 membri.
Realizări. Editează în 1885 un Calendar pedagogic. În anul 1901 publică Almanahul „Reuniunea Mariană”, iar în 1927, cu ocazia jubileului de 50 ani, un Memorial, cuprinzînd activitatea Secţiei între 1901-1926. În anul 1925, învăţătorii înfiinţează „Banca învăţătorilor filiala Cluj”, iar în 1935 ia fiinţă revista „Vatra”. Societatea de ajutor reciproc are 420 membri.
NEAMŢ – Preşedinte: IOAN RADU
Istoric. Secţia este înfiinţată în 1912.
Preşedinte de la 1912 la 1914, d-l Leon Mrejeriu
Preşedinte de la 1914 la 1916, d-l Constantin Fedeleş (mort în război). Preşedinte de la 1916 la 1920, d-l Constantin Stan, Inspector general, pensionar). Preşedinte de la 1920 până azi, dl. Ioan Radu, directorul Şcolii nr. 1 din Piatra-Neamţ. Are astăzi 672 membri.
Realizări. Are local propriu. Banca corpului didactic, înfiinţată în anul 1924, este cea dintâi din ţară. Dl. Radu este preşedintele actual, sub care s-a cumpărat Casa de la Banca Naţională, cu banii aduşi de dl. Leon Mrejeriu de la Minister şi din cotizaţii. Secţiunea are revista „Apostolul”.
ODORHEI – Preşedinte: PETRE POŞTOIU
Istoric. Secţia este întemeiată din 1884, fiind una dintre cele mai vechi Asociaţii din ţară. În anul 1921, Adunarea hotărăşte reînfiinţarea Asociaţiei, având 93 membri, iar azi numără 385.
Realizări. Banca învăţătorilor, înfiinţată în 1935, cu 113 membri, are azi 210 membri. Cooperativa de librărie şi consum, înfiinţată în 1935, cu 102 membri, are în prezent 114 membri. Revista secţiei „Şcoala practică”, ce a dus la lupta pentru dobândirea drepturilor învăţătorilor, a fost înfiinţată din 1929. Secţia judeţeană are o Societate de ajutor reciproc, cu 300 membri. La Şcoala normală s-au ţinut cursuri în timpul verii, 30 zile. De la Asociaţia maghiară a învăţătorilor s-a  moştenit o bibliotecă pedagogică şi un muzeu.
OLT – Preşedinte: D. N. GIUCULESCU
Istoric. Secţia judeţului Olt a fost înfiinţată în aprilie 1915, cu 130 membri. Azi are 883.
Realizări. Banca învăţătorească „Cultura” este fondată în 1931, cu 95 membri. Astăzi are 306 membri. Revista „Şcoala Noastră” apare de la 1 septembrie 1932. casa învăţătorilor este compusă din 5 camere şi a fost cumpărată în 1933. S-au ţinut în iunie 1936 cursuri pregătitoare în oraşul Slatina, cu învăţătorii înscrişi pentru examene.
ORHEI – Preşedinte: M. BRAŞOVEANU
Istoric. Asociaţia este întemeiată la 15 octombrie 1919, cu 121 membri, iar azi are 773 membri.
Realizări. Banca „Învăţătorul”, înfiinţată în 1930 cu 52 membri, are astîzi 562 membri. Revista „Speranţa” este înfiinţată în 1935. Biblioteca nunără 500 volume şi este deschisă în 1933. Casa învăţătorilor este în curs de construcţie. Casa de ajutor reciproc funcţionează pe lângă bancă.
PRAHOVA – Preşedinte: GH. D. NICULESCU-MALU
Istoric. Secţia a luat fiinţă la 4 ianuarie 1920, având la înfiinţare 822 membri, iar azi numără 1 200 membri.
Realizări. Banca corpului didactic a fost înfiinţată din     14 mai 1928, cu 26 membri, azi numără 680 membri, mai mult de jumătate din învăţătorii judeţului. De asemenea, la 14 iulie 1932 se înfiinţează Cooperativa de librărie, care are 220 membri. Casa învăţătorilor are 36 camere. Pentru fiii de învăţători are cămin, înfiinţat în 1931. Organul de publicaţie a învăţătorilor prahoveni este revista „Şcoala Prahovei” care are 9 ani de la apariţie, fiind înfiinţată în anul 1930. Biblioteca având 1 700 de volume, datează de la 4 ianuarie 1920 şi este frecventată de circa 900 cititori. În staţiunra balneară Carmen-Silva, Secţia are Casă de odihnă, precum şi un teren la Predeal. Societatea de ajutor reciproc are  1 203 membri.
Pentru mărirea fondului de excursii şi cor, în fiecare an   s-au dat serbări, începând din 1932, cu un rezultat material vrednic de laudă. Excursiile membrilor corpului didactic, făcute în Bucovina în anul 1933, Vâlcov 1934, Timişoara 1935, Piatra Neamţ 1936 şi Târgu Jiu 1937, au dat membrilor ocazia de a cunoaşte frumuseţile ţării.
PUTNA- Preşedinte: M. HANGA
Istoric. Întemeiată dina anul 1912, cu 35 membri, azi are 462 membri.
Realizări. Banca învăţătorească „Cultura Poporului”, întemeiată din 1926, a avut la înfiinţare 293 membri, iar acum are 502 membri. Cooperativa este întemeiată din 1937. Casa învăţătorilor putneni are 12 camere. Revista „Frământări didactice” apare din 1923 cu 500 exemplare. La Soveja are Casă de odihnă în construcţie.
RĂDĂUŢI- Preşedinte: FILIMON RUSU
Istoric. Întemeiată la 1 martie 1908 cu 87 membri, Secţia are astăzi 380 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor, înfiinţată în 1927 cu 250 membri, are astăzi 584 membri.
Revista „Voinţa Şcoalei” apare în 1923. Biblioteca, numărând 2 437 volume, este înfiinţată în 1908. Casa învăţătorilor din Rădăuţi se află în construcţie. Casa de ajutor reciproc, care are 528 membri, vine în ajutorul familiilor învăţătorilor lipsiţi de mijloace materiale.
RÂMNICU-SĂRAT - Preşedinte: D. DUMITRESCU
Istoric. Asociaţia a fost întemeiată la 1 august 1899, fiind una dintre cele mai vechi din ţară. În 1937 aflăm 375 membri înscrişi.
Realizări. „Banca Corpului Didactic Primar”, înfiinţată în 1928 cu 28 membri, în 11939 are 542 membri. Revista „Lumina”, înfiinţată în 1891, redactată de „Casa învăţătorilor”. Un teren donat de Prefectura Râmnicu Sărat. Pentru Casa de odihnă posedă un teren în staţiunea balneară Cândreni. Casa de ajutor reciproc.
Serbări. Prin realizările care  i-au adus o frumoasă zestre materială şi spirituală, Secţiunea Râmnicu-Sărat se află în fruntea organizaţiilor noastre profesionale. Drumul parcurs de secţiunea colegilor de la Râmnic, în cei 40 ani de rodnică activitate, constituie o mândrie pentru Asociaţia Generală a Învăţătorilor.
ROMAN – Preşedinte: C. NĂSTURAŞ
Istoric. Întemeiată la 12 aprilie 1898 cu 50 membri, Secţia are azi 600 membri.
Realizări. Banca a fost înfiinţată în 1927 cu 27 membri, azi are 480 membri. Cooperativa înfiinţată în 1936 ca secţie a Băncii. Revista „Cuvânt Dăscălesc” apare în 1927. Se dau ajutoare în caz de deces prin bancă. La 8 iunie 1936 s-a făcut o excursie în Bucureşti şi s-au ajutat membrii corpului didactic din Roman să ia parte la cele două cursuri pe lângă Universităţile din Iaşi şi Cernăuţi, pentru aprofundarea cunoştinţelor.
ROMANAŢI – Preşedinte: FLOREA RĂDULESCU
Istoric. În anul 1912 se pune baza Asociaţiei învăţătorilor din judeţul Romanaţi, având aproximativ 130 membri, azi, Secţia are 695 membri.
Realizări. Secţia a urmărit să înfăptuiască pe tărâmul economic Banca învăţătorească, c epoartă numele de „Cultura”, întemeiată în anul 1930, cu 95 membri, azi numără 311 membri.
Învăţătorii şi-au cumpărat o clădire cu 5 camere. Revista „Şcoala Noastră” apare din anul 1930, cu 500 exemplare tiraj lunar, care este citită de membrii Secţiei. În caz de deces, Secţia dă ajutoare.
SĂLAJ – Preşedinte:  IOAN CLEJA
Istoric. Învăţătorii greco-catolici români din vicariatul Silvaniei, la glasul de chemare al inimoşilor români Gheorghe Pop de Băseşti şi Andrei Cosma, în ziua de 2 septembrie 1870,   s-au adunat în şedinţă, hotărând înfiinţarea unei Societăţi învăţătoreşti.
Realizări. Pe tărâmul publicistic, din anul 1912 până în 1914 apare „Gazeta Învăţătorilor”. În anul 1924 din iniţiativa învăţătorilor din Şimlău s-au pus bazele revistei „Şcoala noastră”. Banca învăţătorilor a fost înfiinţată în 1933, cu 252 membri. Azi are 340 membri.
Biblioteca funcţionează pe subsecţii. În vara anului 1935 s-a organizat la Zalău un curs pentru lucru manual, modelaj şi mulaj, la care au participat, în serii, 250 învăţători. Societatea de ajutor reciproc numără 514 membri şi ajută astfel familiile membrilor corpului didactic, lipsite de mijloace.
SATU-MARE – Preşedinte: GH. MEDAN
Istoric. Reuniunea învăţătorilor din Sătmar, Ugocea şi Oradea, a luat fiinţă în anul 1898.  În anul 1919, Reuniunea s-a constituit în Asociaţia învăţătorilor din Satu-Mare, având un număr de 80 membri; azi are 667 membri.
Realizări. În intervalul de la 1919 – 1939, Secţia Satu-Mare a realizat următoarele: Revista „Vieaţa şcolară”, cu tiraj de 650 exemplare. De la 1936, revista şi-a schimbat numele în „Şcoala Sătmăreană”. Banca învăţătorilor este înfiinţată din 1926, cu 100 membri. Azi are 460 membri. Societatea de ajutor reciproc curpinde peste 600 membri şi datează din 1935. Asociaţa învăţătorilor din Satu-Mare posedă un local care serveşte ca internat pentru fiii şi fiicele de învăţători, are 59 camere. S-au acordat burse. Casa de odihnă este în curs de construcţie la Baia Sprie.
SEVERIN – Preşedinte: PAVEL JUMANCA
Istoric. Secţia e întemeiată la 6 mai 1920, cu 206 membri şi are azi 432 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor, întemeiată în 1931 cu 61 membri, are astăzi 402 membri.
Cooperativa de librărie, înfiinţată în 1936 cu 56 membri, are astăzi 132 membri. Cooperativa de consum, de asemenea întemeiată tot în 1935 cu 64 membri, astăzi are 263 membri. Casa învăţătorilor este donată de Ministerul Educaţiei Naţionale, are 53 camere. Revista „Luceafărul”, cu un tiraj de 800 exemplare, apare din anul 1934. Pentru Casa de odihnă, Secţiunea are un teren pentu construcţie la Păltiniş.  Societatea de ajutor reciproc are 170 membri. Cursuri de vară s-au ţinut în anul 1934, timp de 30 zile. Secţiunea judeţeană a dat diferite concerte, pentru mărirea foncului de excursie.
SOMEŞ – Preşedinte: VIRGIL POP
Istoric. Secţia a luat fiinţă din vechea Reuniune a învăţătorilor români greco-catolici din jurul Gherlei, înfiinţată în 1880.
Întemeietorul Reuniunii a fost pr. Vasile Borgovan. Reuniunea a durat până în anul 1919, până la Adunarea generală a învăţătorilor – după unire – cu 120 membri. Azi are 495.
Realizări. Secţia a ctivat în mai multe direcţii. Susţine revista „Şcoala someşană”. Banca învăţătorilor a luat fiinţă în 1936, cu 100 membri, are azi 350 membri. Secţiunea luptă pe toate căile pentru afirmarea solidarităţii învăţătoreşti.
SOROCA – Preşedinte: VASILE LUPAŞCU
Istoric. Această Secţie a fost înfiinţată la 7 iulie 1919, cu aproximativ 300 membri. Astăzi are 910 membrii, toţi învăţătorii din judeţ fiind înscrişi.
Realizări. Banca „Progresul”, înfiinţată la 1 august 1927, cu 480 membri la început, are în prezent 910 membri.
Pe lângă Bancă, funcţionează Casa de ajutor reciproc cu 653 membri. Ajutoarele se dau în caz de deces şi pierderea capacităţii de muncă. Cooperativa „Lupta”, înfiinţată la 14 august 1933, are în prezent 545 membri. Are secţii de: librărie, papetărie, manufactură, galanterie şi încălţăminte. Dormitoarele „Căminul” sunt instalate într-un imobil mic, care posedă 12 paturi. Revista „Solidaritatea”, cu 800 exemplare tiraj, este fondată în ianuarie 1923 şi apare şi astăzi. Biblioteca Asociaţiei are 2 500 volume.
STOROJINEŢ – Preşedinte: I. GHERMAN
Istoric. Secţia aceasta a fost înfiinţată la 3 iulie 1910, cu 90 membri, air astăzi are 514.
Realizări. „Banca Popolară – M. Chisanovici” a fost înfiinţată în 1930, 61 membri, azi are 521 membri.
Cooperativa de consum    are 160 membri. Este fondată în 1933. organul d epublicistică a Secţiei apare din 1913. La dispoziţia învăţătorilor precum şi a publicului stau cele 600 volume ale bibliotecii, înfiinţată din 1923. Secţia dispune de un fond şi de o parcelă pentru căminul învăţătorilor. Există Casă de ajutor reciproc, care numără 425 membri. S-au ţinut mai multe conferinţe cu caracter pedagogic, pentru membrii corpului didactic. Pentru cunoaşterea ţării şi a frumuseţilor ei, s-au făcut mai multe excursii.
SUCEAVA – Preşedinte: EUGEN VĂRZARU
Istoric. Secţia judeţului Suceava a reuşit să construiască, prin contribuţia membrilor ei, un Cămin al învăţătorilor, la Suceava.
Revista Secţiei locale, „Voinţa Şcoalei”, apare lunar şi se împarte membrilor din judeţ.
TÎRNAVA MARE – Preşedinte: FL. GEAMĂNU
Istoric. Asociaţia judeţeană a învăţătorilor din Târnava Mare a făcut parte din Asociaţia învăţătorilor din Banat, iar în anul 1919, iunie 2, se constituie Secţia judeţeană cu 200 membri; azi are 282 membri.
Realizări. Banca corpului didactic este întemeiată din 1927 şi a  avut la înfiinţare 45 membri. Azi are 208 membri. A mai întemeiat o Bibliotecă în anul 1936, care are 120 volume. Secţia judeţului Târnava Mare a dat ajutoare membrilor săi, învăţătorilor bolnavi şi acelora care au luat parte la cursurile de vară. Pentru aprofundarea culturii învăţătorilor, în anul 1933   s-a ţinut un curs de vară de 15 zile la Sighişoara şi 10 zile la Mediaş, în anul 1935.
TÂRNAVA MICĂ – Preşedinte: CORNEL SCHIAU
Istoric. Învăţătorii erau organizaţi, după confesiuni, în două asociaţii şi anume: cei ortodocşi în „Conferinţe învăţătoreşti” şi cei greco-catolici în „Reuniuni învăţătoreşti”.
În vara anului 1919, din îndemnul vajnicului luptător dr. Marcian Căluţiu, s-a convocat la 2 august o adunare generală a învăţătorimii din judeţ şi s-au pus bazele Asociaţiei, cu circa 100 de membri; azi are 348 membri.
Realizări. Secţia a căutat ca prin activitatea desfăşurată în decursul anilor să contribuia la întărirae Secţiei, precum şi la ridicarea morală  şi materială a învăţătorilor.
Înfiinţează, la 2 iunie 1935, „Banca corpului didactic”, cu 56 membri, azi are 370 membri. Casa de odihnă a membrilor se află în construcţie la Bazna, staţiune balneară şi climaterică. Secţia mai are o Societate de ajutor reciproc, cu 512 membri. Societatea corală „Doina Târnavelor” a dat mai multe serbări, contribuind astfel la ridicarea prestigiului moral al învăţătorului.
TECUCI – Preşedinte: C. GHEORGHIU
Istoric. Întemeiată în 1912 cu 60 membri, Secţia numără azi 430.
Realizări. „Banca învăţătorească Regele Carol II”, înfiinţată în 1931 cu 63 membri, are 421 membri. Revista „Lămuriri şcolare” e înfiinţată din 1930. Biblioteca este deschisă din 1936, cu 200 volume. S-au făcut excursii, vizitându-se toate localităţile din Bucovina.
TELEORMAN – Preşedinte: V. DUMITRESCU
Istoric. Secţiune veche, întemeiată îna nul 1914 cu 47 membri. Azi are 816 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor „Spiru Haret” este înfiinţată în 1927, cu 48 membri; azi are 580 membri.
Revista „Şcoala şi Învăţătorul” este înfiinţată în anul 1932. Biblioteca e deschisă din 1937, cu 300 volume , la dispoziţia celor ce vor să se pregătească pentru examenele de specialitate. Sociatatea de ajutor reciproc numără 840 membri şi ajută pe învăţători numai în caz de deces.
TIGHINA – Preşedinte: ION O. COCIU
Istoric. Asociaţia învăţătorilor din oraşul şi judeţul Tighina, înfiinţată la 8 iulie 1918.
Realizări. Banca corpului didactic, înfiinţată în anul 1931, avînd 34 membri. Azi are peste 300 membri.
Revista „Isvor şi vieaţă” este redactată de Asociaţie şi este unica publicaţie românească a Tighinei. Este întemeiată în anul 1924. Biblioteca din oraşul Tighina, înfiinţată din 1935, la dispoziţia tuturor iubitorilor de carte, în mod cu totul gratuit, are peste 4 000 volume. Bibliotecile din judeţ, înfiinţate de Asociaţie, cu câte 120 volume alese, aflate la Căuşani, Ceadâr-Lunga, Manzâr şi Bulboaca, sunt puse la dispoziţia oricărui intelectual dornic de slovă românească. Căminul învăţătorilor este cumpărat, are două dormitoare cu 20 paturi. Casa de ajutor reciproc, operă de asistenţă socială a celor 750 membri. Asociaţia a înţeles că trebuie să dea ajutor instituţiilor culturale ca: Serviciul Social, Străjeria, Pregătirea Preliminară şi Cercurile culturale.
TIMIŞ-TORONTAL – Preşedinte: PATRICHIE RÂMNEANŢU
Istoric. Secţia judeţeană este întemeiată la 28 noiembrie 1933, cu 700 membri. Azi numără 740 membri.
Realizări. Asociaţia de Timiş a înfiinţat Banca învăţătorească „Virtutea”, la 30 ianuarie 1933, cu 103 membri, iar azi are 513 membri. Cooperativa de librărie e înfiinţată la 1 aprilie 1936, are 475 membri. re două Case a învăţătorilor în judeţ. Căminul are 2 internate: fete şi băieţi. Revista „Şcoala bănăţeană”, cu 1 000 exemplare tiraj, apare din anul 1922. Biblioteca este înfiinţată de asociaţia judeţeană. Cursuri de vară s-a ţinut în anii 1937 şi 1938, timp de 21 zile, la Buziaş. Pentru alte realizări ale secţiei, se află un sanatoriu, în 2 săli de şcoală, la băile Buziaş.
TREI SCAUNE – Preşedinte: IOAN STOENAC
Istoric. Asociaţia judeţeană Trei-Scaune a luat fiinţă în anul 1923, cu 174 membri, iar în prezent are 425.
Realizări. Revista oficială a Secţiei  apare de la 1 ianuarie 1933 şi se nmeşte „Era nouă”; în prezent se editează sub auspiciile Băncii  învăţătoreşti „Progresul”. Asociaţia are Banca înfiinţată la 29 mai 1930, de la 188 membri. Azi are 366 membri. Societatea de ajutor reciproc are 366 membri. A sprijinit material cursurile de la Gheorghieni, din vara anului 1938, precum şi societatea corală „Renaşterea”.
TULCEA – Preşedinte: I. IANCULESCU
Istoric. Secţia avea la înfiinţare, 42 membri, iar azi are 557.
Realizări. Banca învăţătorească este înfiinţată în 1931, cu 64 membri. În prezent are 298 membri. Revista „Învăţătorul Tulcean” este înfiinţată în 1929. Are bibliotecă. Casa învăţătorilor are 4 camere. S-au dat serbări în anii 1934 şi 1935 pentru mărirea fondului bibliotecii.
TURDA – Preşedinte: GAVRIL COROIU
Istoric. Asociaţia învăţătorilor din judeţul Turda a fost înfiinţată în anul 1919, decembrie 6, având 180 membri. Azi numără 454.
Realizări. La 7 noiembrie 1934, ia fiinţă Banca corpului didactic, care are la început 103 membri. Casa învăţătorilore cumpărată din 1927, are 5 camere. Organul de publicistică al Secţiei este revista „Ogorul şcoalei”, care apare din 1934, cu un tiraj de 500 exemplare. Biblioteca are 3 000 volume, care datează din 1920. Asociaţia a înfiinţat Casa de ajutor reciproc, cu 350 membri. În vara anilor 1934 şi 1935, s-au ţinut cursuri pentru perfecţionarea şi căpătarea de noi cunoştinţe, timp de câte 10 zile. Casa învăţătorilor face cinste Secţiei judeţene.
TUTOVA
Istoric. Întemeiată în 31 martie 1912, cu 68 membri, Secţia numără astăzi 420 membri.
Realizări. Banca învăţătorilor „I. Popescu”, înfiinţată în 1931 cu 56 membrie, are astăzi 314 membri. Banca corpului didactic, întemeiată în 1928 cu 150 membri, azi numără 250 membri.  Revista „Duh-nou” apare din 1926. Casa învăţătorului. Casa de ajutor reciproc este pe cale de organizare.
VÂLCEA – Preşedinte: C. POPESCU-CĂLIMĂNEŞTI
Istoric. Secţiunea a fost întemeiată în 1921. Numărul membrilor în 1932 este de 733.
Realizări. Banca învăţătorească , înfiinţată la 8 decembrie 1926 cu 21 membri, azi are 832. Revista „Învăţătorul”, înfiinţată în 1927, este organul de luptă a  Secţiei. Pentru Casa de odihnă, Secţiunea are un teren cumpărat la Carmen Silva. Casa de ajutor reciproc funcţionează cu 687 membri şi acordă ajutor în caz de deces.
VASLUI – Preşedinte: GH. VIRESCU
Istoric. Din anul 1914, se ţin o serie de întruniri în vederea constituirii Asociaţiei învăţătoreşti. În ziua de 25 martie 1916, adunarea generală votează statutele, iar Asociaţia Generală le aprobă. La înfiinţare a avut 58 membri, iar azi numără 512 membri.
Realizări. În anul 1923, ia fiinţă Căminul corpului didactic, care adăposteşte Asociaţia, Căminul, Biblioteca şi Banca. Pe lângă cămin se înfiinţează o bibliotecă în anul 1932, care are   2 000 volume. Banca corpului didactic este înfiinţată din 1928, cu 25 membri. Azi are 500 membri. La 1 ianuarie 1935, Secţia înfiinţează revista „Învăţătorimea Vasluiană”, care apare şi azi. În vara anului 1935, Asociaţia Secţiei Vaslui realizează o excursie în grup prin ţară, pe un parcurs de peste 2 000 km. Casa învăţătorilor. Societatea de ajutor reciproc, care are 555 membri, alină suferinţele membrilor familiilor învăţătorilor.
VLAŞCA – Preşedinte: D. MUŞETESCU
Istoric. Secţia este întemeiată în anul 1908, puţine Asociaţii judeţene fiind pe acea vreme, cam cu 120 membri. Azi numără 774.
Realizări. Banca învăţătorilor a fost înfiinţată în 1931 cu 74 membri; azi numără 825. Revista „Glasul Vremii” a apărut câţiva ani şi şi-a suspendat apariţia în 1931. Biblioteca, cu 126 volume la înfiinţare, este deschisă în anul 1928. Casa învăţătorilor este donată de comitetul şcolar judeţean şi are 18 camere. Societatea de ajutor reciproc există pe lângă bancă, cu acelaşi număr de membri. Excursii s-au făcut în anii 1935, 1936 şi 1937.


CEA MAI VECHE SĂRBĂTOARE LAICĂ LA ROMÂNI
-ZIUA ÎNVĂŢĂTORULUI -30 IUNIE

Viorel Dolha
                Ortodocşii români sărbătoresc în fiecare an la 30 iunie ,,Soborul Sfinţilor 12 Apostoli,,. De când au apărut primele şcoli în spaţiul românesc învăţătorii şi mai apoi toate cadrele didactice care învaţă copiii au sărbătorit în 30 iunie Ziua Învăţătorului.
30 iunie a fost aleasă şi ca dată de ,,naştere,, a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România fiindcă în chiar 30 iunie 1927 Tribunalul Ilfov a autentificat statutul acestei asociaţii prin care se oficializa şi finaliza atunci manifestarea solidarităţii între cadrele didactice la nivelul României Mari -corolar al tradiţiei asociative învăţătoreşti începută la 1869 în diferitele provincii în care exista şcoală românească. Mai mult, sediul din perioada interbelică a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România a fost în Bucureşti pe chiar strada Sfinţii Apostoli la nr 14.
Profesorii, educatoarele şi învăţătorii din România s-au simţit onoraţi să fie serbaţi şi felicitaţi de ziua apostolilor în fiecare an. Şi an de an, de chiar ziua apostolilor, li se aduce aminte că au cea mai nobilă misiune pentru care merită făcute orice sacrificii asumându-şi apostolatul. În 1923, la un congres al lor ţinut în Arad, învăţătorii au fost numiţi ,,cei bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi iubiri de moşie,,.
Nu cunoaştem altă sărbătoare care să fi dănuit la români în calendare atât timp. Ziua Învăţătorului a fost atât de împământenită încât şi regimul comunist a păstrat-o la 30 iunie trecând însă sub tăcere că în aceeaşi zi Biserica Ortodoxă Română are în calendar ,,Soborul Sfinţilor 12 Apostoli,, , iar Biserica Română Unită cu Roma are în calendar ,,Adunarea celor 12 Sfinţi Apostoli,,.
(portretul lui Dumitru Vasile Ţoni –cel mai important preşedinte AGIRo din perioada interbelică)


Prezentarea AGIRo
Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România (AGIRo) este semnatară a pactului naţional pentru educaţie. AGIRo este luată în evidenţa MECT cu nr 217/ 23 07 2008 în conformitate cu Legea 246/2005, OUG 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, OG 129/2000 privind organizarea activităţilor de formare profesională, Legea 324/2003 privind cercetarea ştinţifică. În 27 01 2011 AGIRo a semnat cu MECTS Protocolul de colaborare prin care i se recunoaşte rolul consultativ pe lângă minister în proiectarea, fundamentarea şi aplicarea strategiilor naţionale în domeniul educaţiei în conformitate cu art 14 alin. (1) din Legea nr 1/2011.
                 AGIRo este (conform statutului) ,,o asociaţie non-guvernamentală, nonprofit, independentă, cu beneficiu public, continuatoare a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România cu statut autentificat de Tribunalul Ilfov cu nr 12686/1927 prin sentinţa nr 39/30 iunie 1927 (de atunci în România Ziua Învăţătorului este 30 iunie) şi înscrisă în registrul persoanelor juridice nr 354/1927; cu activitatea abuziv întreruptă în 1945 şi reactivată prin hotărârea celui de al XXVIII-lea Congres Naţional al Învăţătorilor din România şi a Învăţătorilor Români de peste Hotare de la Arad din 28-29 octombrie 2006”.
                Conform statutului ,,Membrii Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România se asociază în scopul cultivării spiritului de solidaritate, al ridicării prestigiului şcolii şi al cadrelor didactice, al recuperării tradiţiei asociative învăţătoreşti începută la 1869 şi a patrimoniului istoric al asociaţiei, al creşterii eficienţei actului educativ prin dezvoltare profesională, ameliorarea legislaţiei, a programelor, a manualelor şi a materialului didactic, al promovării şi apărării drepturilor şi libertăţilor omului, al progresului comunităţii din care fac parte şi al comunităţii românilor de peste hotare şi al promovării intereselor morale, sociale şi materiale ale membrilor”. AGIRo funcţionează ca o federaţie având în jumătate din judeţele României asociaţii judeţene ale învăţătorilor care sunt membre AGIRo (13 membre fondatoare, celelalte aderând ulterior), iar în cealaltă jumătate a judeţelor sucursale judeţene ale AGIRo. Din octombrie 2010 s-a înregistrat la Ministerul Justiţiei din Chişinău Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România –filiala R.Moldova. Mai avem sucursale în alte 6 state în care există comunităţi româneşti.
                AGIRo a organizat după reactivare 4 Congrese Naţionale (XXVIII-XXXI) la Arad, Bucureşti (Palatul Parlamentului şi Universitatea Politehnica) şi Constanţa. La aceste evenimente cel mai mic număr a fost de 750 delegaţi, iar cel mai mare de 1300. Au mai participat la congresele AGIRo Preşedintele Românie, Ministrului Educaţiei din România şi R.Moldova, Preşedintele Academiei Române, parlamentari, europarlamentari, reprezentanţi ai autorităţilor locale, personalităţi ale vieţii publice şi din domeniul culturii. Au conferenţiat nume de prestigiu din domeniul ştiinţelor educaţiei.


DASCĂLII BASARABENI – LUPTĂTORI ÎMPOTRIVA COMUNISMULUI  SOVIETIC
 Înv. Iuliu – Laurian Popovici, Şcoala Dângeni, judeţul Botoşani

                După Unirea Basarabiei cu România de la 27 Martie 1918 starea învăţământului noii provincii intrate în componenţa statului român era dezastruoasă. Erau puţine cadre didactice, un  număr mic de şcoli, toate fiind cu predare în limba rusă. Învăţământul gimnazial şi liceal erau foarte slab reprezentate, iar învăţământul superior - inexistent.
                Odată cu restabilirea suveranităţii româneşti, numărul şcolilor primare aproape s-a triplat (2718 faţă de 1084), la fel şi cel al dascălilor (7581 faţă de 2746) şi al elevilor (346 747 faţă de 136 172). S-au înfiinţat 26 licee, două şcoli normale şi două facultăţi.
                Educaţi în prestigioasele şcoli normale româneşti, dascălii, în parte proveniţi din orfanii Primului Război Mondial, au reintrodus spiritul românesc în această provincie, printr-o bună instrucţie şi educaţie oferite atât copiilor cât şi adulţilor. Calitatea muncii acestor apostoli anonimi face şi astăzi pe locuitorii zonei să afirme că „ Patru clase de şcoală românească fac mai mult decât zece de şcoală rusească.”
                Prin reinstaurarea barbariei ruseşti de tip sovietic în primăvara anului 1944 s-a încercat distrugerea a tot ce este românesc şi uman în această provincie martirizată. Ura nemărginită declanşată împotriva limbii, istoriei şi culturii poporului român avea drept scop deznaţionalizarea populaţiei – la aceasta trebuind să contribuie şi sistemul de învăţământ. Sistemul românesc  de instruire şi educaţie a fost lichidat, limba română a fost rebotezată „limba moldovenească” şi scrierea cu litere chirilice a înlocuit-o pe cea cu grafie latină.
                În vara anului 1944 au fost scoase din toate şcolile şi bibliotecile planşele, manualele şi cărţile româneşti. Operele unor scriitori, precum Eminescu şi Alecsandri, au fost interzise.
                La toate acestea se adăugau fărădelegile fără seamăn (jafuri, crime, violuri) produse de către militarii Armatei Roşii şi activiştii cu diferite însărcinări asupra populaţiei băştinaşe, confiscarea averilor şi deportările în masă, rechiziţionarea totală a produselor agricole – fapt ce adus la înfometarea generalizată a basarabenilor.
                Genocidul întreprins între anii 1944 – 1950 asupra românilor basarabeni, concretizat prin zecile de mii de victime  ale execuţiilor, schingiuirilor şi foametei determinate a generat o puternică mişcare de rezistenţă ce a avut în fruntea sa numeroşi oameni ai şcolii.
                Astfel, în septembrie 1945, dascălii din Soroca Vasile Bătrânac, Victor Solovei, Nicolae Prăjină, Teodosie Guzun şi Anton Romaşcan au înfiinţat Organizaţia Naţională din Basarabia „Arcaşii lui Ştefan” care avea drept scop „de a ridica moralul populaţiei prin diferite atacuri îndreptate împotriva bolşevicilor”.
Organizaţia se extinde şi se stabilesc contacte cu învăţătorul Vasile Balan din Schineni, raionul Zguriţa, conducătorul organizaţiei antisovietice „Ţăranul naţionalist”.
                ONB „Arcaşii lui Ştefan” era structurată în secţii teritoriale ce aveau în subordine mai multe comitete sau celule comunale. Membri erau, în general, învăţători şi studenţi de la Soroca. Într-un sat, Racovăţ, erau nu mai puţin de trei cadre didactice înscrise în organizaţie: N.Prăjină, V.Ciubotaru şi I.Zabulica. Scopul acestei organizaţii era pregătirea populaţiei în vederea luptei împotriva ocupanţilor sovietici, odată cu izbucnirea unui conflict între anglo-americani şi ruşi. „Arcaşii” nu acceptau puterea cotropitorilor şi considerau România ca unica lor patrie. După ce organizaţia a fost lichidată, în martie 1947,  Vasile Ciubotaru  declara plin de curaj la proces: „Eu am fost educat în spirit românesc şi de aceea şi sunt împotriva Puterii Sovietice. În general, regimul sovietic nu-mi place.”
                Aceeaşi comportare curajoasă au dovedit şi ceilalţi peste 100 de patrioţi care au fost arestaţi. 18 dintre ei au fost împuşcaţi. Restul au primit pedepse mari, după cum afirmă unul dintre supravieţuitori, Nicolae Balaban, în cartea „Basarabia în Gulag”. Cei care au scăpat de arestări, alături de alţi români patrioţi, au continuat lupta împotriva ocupanţilor sovietici.
                Astfel, în 1949, trei elevi ai Şcolii Pedagogice din Bălţi, Petru Lungu, Ion Moraru şi Vasile Ţurcanu  au iniţiat formarea unei noi organizaţii de luptă antisovietică, intitulată „Sabia dreptăţii”. Ion Moraru spunea despre atmosfera care exista la Şcoala Pedagogică: „ Declamam versurile poeţilor interzişi, continuam să luăm notiţe în grafie latină. Difuzam foi volante. Chiar şi lui Stalin i-am trimis o asemenea foaie, în care descriam urgia trimisă pe capul nostru. În ajunul deportărilor din 1949, i-am avertizat pe majoritatea gospodarilor  din satele noastre.”
                Membrii organizaţiei au desfăşurat o vie activitate propagandistică. Ei au scris şi au răspândit mai multe foi volante în numeroase localităţi din Basarabia şi au trimis scrisori anonime pe adresa Consiliului de Miniştri, a Uniunii Scriitorilor şi a altor instituţii centrale. Pentru a contrabalansa imensa propagandă sovietică desfăşurată în teritoriul ocupat, într-un asemenea manifest este făcută comparaţia dintre administraţia românească şi cea sovietică: „ Oricine avea dreptul să plece din ţară, nimeni nu-l împiedica. Gazetele nu vorbeau zilnic despre regi sau oameni mari ca să-i arate ca binefăcători ai norodului. Aceste lucruri norodul le vedea, le ştia fără teoria zilnică a gazetei.
                Invalizii primeau un salariu care le asigura viaţa zilnică fără ca să mai lucreze obligaţi sau să-i vezi cerşind pe la toate colţurile…Ţăranii munceau cu tragere de inimă fiindcă nimeni nu le lua pâinea de la gură şi nimeni nu-şi bătea joc de rodul muncii lor.”
                De asemenea, sunt formulate cereri de încetare a teroarei roşii: „Suferinţele noastre sunt mari, iar răzbunarea pentru toate câte le-am îndurat e mai periculoasă decât o bombă atomică. Noi vă cerem să sloboziţi toţi copiii noştri din aşa numitele şcoli F.Z.O. Deportaţii din Siberia, dacă sunt vinovaţi de pedeapsă, - o pot ispăşi în republica lor, în Moldova. Iar copiii noştri ce rău v-au făcut de îi mântuiţi în fabrici şi în şahte fără să vă înduraţi să le daţi măcar mâncare?”
                În mai 1950 hipervigilenta poliţie politică sovietică îi arestează pe membrii organizaţiei. Ei sunt supuşi la interogatorii însoţite de bătăi şi torturi, însă, chiar şi în asemenea condiţii, au avut un comportament plin de curaj şi demnitate în faţa călăilor. Ion Moraru a scris în declaraţiile sale: „Activitatea mea antisovietică, cum o numesc organele de anchetă, eu o consider activitate naţională. Sunt nemulţumit că în instituţiile de învăţământ studiază puţini moldoveni.” Patriotismul acestor dascăli a fost pedepsit cu închisoarea în lagăre de muncă pe termene variind între 25 şi 10 ani.
                Paginile de eroism şi jertfă a învăţătorilor basarabeni se continuă cu membrii unei alte organizaţii de luptă antisovietică – „Partidul Libertăţii”. Fondatorii săi, Constantin Condrat, Ion şi Nicolae Istrati, Victor Andreev, Andrei Sanduţă, Gheorghe Sâli erau cu toţii învăţători, iar Vladimir Bivol şi Vasile Vâlcu erau studenţi la Institutul Pedagogic din Chişinău.
                În Regulament erau definite scopurile organizaţiei printre care: revenirea la vechile graniţe, reinstaurarea regalităţii, repatrierea deportaţilor din Siberia, redarea averilor confiscate de către ocupanţi etc.
                „Partidul Libertăţii” avea legături de colaborare cu organizaţii similare din Basarabia, Polonia şi Ucraina. Însă, la 6 iunie 1949, alături de alte mii de basarabeni, fraţii Ion şi Nicolae Istrati sunt deportaţi de către KGB în Siberia, fără a se cunoaşte activitatea lor clandestină.
                Membrii organizaţiei rămaşi în Basarabia procură arme şi intenţionează să realizeze un aparat de multiplicat, însă activitatea lor este descoperită de către organele represive sovietice.
                În urma procesului, C. Condrat, I. Istrati, V. Andreev, Vl. Bivol şi V. Vâlcu  au fost condamnaţi la moarte prin împuşcare. Ulterior, în urma unui recurs, lui V. Vâlcu i s-a comutat pedeapsa la 25 ani de închisoare. Ceilalţi au fost executaţi în cursul anului 1951.
                Au existat slujitori ai şcolii care au fost membri activi în alte organizaţii de luptă împotriva ocupanţilor Basarabiei. Un astfel de caz este cel al învăţătoarei Ecaterina Vidraşcu. Ea a activat în cel mai longeviv grup de luptă antisovietică, ce a desfăşurat, între anii 1945 – 1950, chiar acţiuni de luptă armată împotriva cotropitorilor pământului românesc – grupul lui Filimon Bodiu. Datorită condiţiilor existente în acea vreme, profesorii Gheorghe şi Feodor Antoniu au condus revolta sătenilor înfometaţi  din satul Sărata Nouă, care au atacat cu armele un punct de colectare a cerealelor jefuite de ocupanţi.
                Lupta constantă, plină de sacrificii, desfăşurată de către aceşti dascăli de vrednică aducere aminte de pe tot cuprinsul Basarabiei, arată temeinicia educaţiei desfăşurate în şcolile normale din perioada interbelică. De aceea, educaţia cu profund caracter patriotic trebuie să fie o constantă a sistemului nostru de învăţământ şi, în consecinţă, să i se acorde  importanţa cuvenită în învăţământul românesc de toate gradele.


IMNUL ÎNVĂŢĂTORILOR (din perioada interbelică)
Versuri: Victor Bilciurescu (Poezia „Cea mai frumoasă menire” a devenit „Imnul Învăţătorilor”)
Muzica: Al. Mihăilescu-Buşteni



Chemaţi de sfânta datorie
D’a lumina noi talpa ţărei,
Cu dor de muncă şi frăţie
Răspundem glasului chemărei,

Semănători pe toată viaţa
De soare’n satul viitor,
Luptăm din greu să topim gheaţa
Cu amorţeala bietului popor.

Dar lupta cere bărbăţie
Şi jertfă ca să biruim;
Puterea noastră stă’n frăţie
Cu toţii dar să ne’nfrăţim.

Ai noştri paşi călăuzeşte-i
Acel ce totul păstoreşte
Şi-n ligă trainică uneşte-i
Pe toşi apostolii săteşti;

Căci deşteptarea ţărănimei,
De toată lumea e ştiut
Se datoreşte dăscălimei
În treapta ei de la’nceput.

Precum în trup un suflet bate
Şi’n cuget limpede un gând,
Un singur dor, frate cu frate,
Să ne încălzească mai curând;


C’avem nevoie de’nfrăţire
De cald şi sfânt entuziasm,
De jertfă mai presus de fire,
Ca fapt să fie ce-a fost basm.

Să strălucească o stea nouă,
Un soare al şcoalelor săteşti,
Lumina lui de-acum să plouă
Pe întinsul Ţărei Româneşti,

De-acuma între noi unire,
Măreţul pas fie cu spor
Şi tindă către nemurire
Dorinţa noastr’a tuturor.

Al nostru steag mult timp reverse
Simbolul trainicei uniri
Şi-n cuta lui să stea neşterse
Măreţe pilde, mari porniri.

Deci puneţi minte lângă minte
Şi umăr lângă umăr tare,
Căci prea sunt năzuinţe sfinte
Şi prea ni-i idealul mare.

Şi strânşi legaţi, prin foc de muncă
Pe’ntinsul ţărei răspândiţi,
De sus s’avem sfânta poruncă:
“Nainte învăţători, uniţi!”
                                 

Bibliografie:
1.       Ioan Brezeanu, Gh. S. Ştefănescu  - Şcoala Gălăţeană 1765-1948, Ed. pentru  Literatură şi Artă Geneze, Galaţi, 1996                                                                 
2.       I.C.Dumitraşcu  -  Din istoricul Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, Tipografia Cooperativ, Şcoala Poporului, Bucureşti, 1940

Învăţători,
Mărioara   LUPU – NEICU
Stan LUPU – NEICU

GÂNDURI ÎNAINTE DE CONGRES
V.D Preşedintele AGIRo

                 „Bogaţi în lipsuri, în îndatoriri şi în iubiri de moşie, apropiaţi-vă de sufletele noastre, ridicaţi-le până unde poate vrednicia şi conştiinţa voastră trează. Aşa Vă vrem!” le spunea în cuvântul de întâmpinare participanţilor la congresul învăţătoresc din 5-7 august 1923 ţinut la Arad invăţătorul arădean N. Cristea în numele învăţătorilor arădeni. Cu aceeaşi emoţie ne aşteptăm să ne regăsim activând împreună, dragi colegi!
                Va fi un exerciţiu deloc minor de manifestare a solidarităţii de breaslă, de ardere a unor energii pozitive canalizate constructiv, de experienţe împărtăşite, de spargere de tipare, de pionierat, de creştere a conştiinţei de sine a corpului învăţătoresc. Iată ce se spunea în 1908 la o reuniune a învăţătorilor arădeni: „Chemaţi prin vocaţiune la misiune apostolică, trebue să facem chestie de conştiinţă împlinirea misiunei noastre sublime, căci numai conştiinţa de sine este aceea ce ridică individul la subiect de drept, la persoană înzestrată cu toate atributele iuridice şi morale. Problema chemării noastre este sublimă căci cuvântul ÎNVĂŢĂTOR însemnează o vocaţiune cerească”
                Ne străduim să realizăm lucruri excepţionale la nivelul breslei noastre şi nu numai. Suntem siguri că şi AGIRo –Republica Moldova va funcţiona ca o reţea, ca un întreg şi că veţi deveni un partener respectat şi căutat.
                Aşa au fost învăţătorii dintotdeauna. Nicio altă breaslă din ţară nu se poate lăuda până în 1945 cu o mai mare organizare decât cea învăţătorească. Când preşedintele AGIRo intra în audienţă la ministru, deseori acesta întreba „Ce mai face armata învăţătorilor?” Aveau asociaţii locale în fiecare judeţ. În fiecare judeţ aveau cel puţin un imobil (casa invăţătorului) în care puteau oferi găzduire colegilor de aiurea care treceau pe la ei. Aveau internate pentru copiii de învăţători care veneau la oraş la studii. În fiecare judeţ aveau bancă proprie, librărie şi o publicaţie cu apariţie regulată. Aveau case de odihnă la munte şi la mare. Aceste asociaţii se ocupau de formarea continuă a membrilor lor, organizau congrese, conferinţe unde erau onoraţi să participe somităţile vieţii ştiinţifice şi culturale ale vremii. Însă ce altceva decât amintirea le-a rămas înaintaşilor noştri ? Noi.